Am vazut de mai mult de 3 ori faimosul documentar ” What the bleep do we Know?” si de fiecare data am inteles mai mult.
In acelasi timp, recunosc ca e destul de dificil de urmarit pentru cineva neobisnuit cu acest gen de informatii, cu termenii stiintifici si expresiile academice care ruleaza, in film, destul de repede.
Pentru ca consider ca acest documentar e extrem de valoros, practic popularizeaza noua stiinta care explica lumea – fizica cuantica – si cred ca e mai accesibil sub forma de script, il voi relua in cateva parti.
Documentarul integral, subtitrat, il poti vedea aici.
Cine e la comanda atunci cand ne controlam emotiile sau cand raspundem la emotiile noastre?
Stim ca, din punct de vedere fiziologic, celulele nervoase care se activeaza simultan se conecteaza intre ele.
Daca practicam un lucru in mod repetat, celulele nervoase respective se vor conecta intre ele, dobandind o relatie pe termen lung.
Daca te enervezi sau te simti frustrat, zilnic, daca suferi sau iti gasesti motive sa te simti victimizat, zilnic, atunci practic iti reconfigurezi reteaua neuronala si acum reteaua neuronala respectiva are o relatie pe termen lung, cu toate celelalte celule nervoase numita identitate.
Mai stim, de asemenea, ca celulele nervoase care nu sunt activate simultan, nu mai sunt conectate intre ele si isi pierd astfel relatia pe termen lung, pentru ca de fiecare data cand noi intrerupem un proces de gandire, care produce un raspuns chimic in corpul nostru, celulele nervoase conectate intre ele incep sa rupa relatia pe termen lung.
Atunci cand incepem sa intrerupem si sa observam, dar nu din perspectiva relatiei stimul-raspuns, si a reactiei automate, ci prin observarea efectelor produse, atunci nu mai suntem persoana corp-minte- constiinta-emotii care raspunde la mediul inconjurator ca un mecanism automat.
Aceasta inseamna ca emotiile sunt bune sau rele?
Nu. Emotiile sunt configurate pentru a amplifica, printr-un proces chimic, o parte a memoriei pe termen lung.
Toate emotiile sunt substante chimice imprimate holografic.
Cea mai sofisticata farmacie din Univers e aici, in corpul nostru.
Exista o parte a creierului numita hipotalamus.
Hipotalamusul e ca o minifabricuta, unde se asambleaza substante chimice corespunzatoare anumitor emotii pe care le experimentam.
Aceste substante se numesc peptide.
Ele sunt alcatuite din mici lanturi secventiale de amino-acizi.
Corpul nostru este o unitate de carbon care fabrica 20 de amino-acizi diferiti si impreuna formeaza structura fizica.
Corpul este o masina care produce proteine.
In hipotalamus, micile lanturi de proteine, numite peptide, sunt asamblate in anumite neuro-peptide, sau hormoni neuronali, care se potrivesc cu starile emotionale pe care le experimentam zilnic.
Deci exista substante chimice pentru furie, tristete, pentru starea de victima, pentru pofta.
Exista substante chimice care se potrivesc fiecarei stari emotionale pe care o experimentam.
Si in clipa in care experimentam acea stare emotionala, in corpul nostru, hipotalamusul va asambla imediat peptida respectiva, si apoi o va elibera in fluxul sanguin.
Din momentul in care ajunge in sange, isi croieste drum pana la diverse centre sau parti ale corpului nostru.
Fiecare celula a corpului nostru are receptori exteriori.
O singura celula poate avea mii de receptori la suprafata sa, deschizand-o catre lumea din afara.
Si atunci cand o peptida ajunge la suprafata celulei, ea practic, ca o cheie care intra in broasca, se pozitioneaza pe suprafata receptoare, se conecteaza la ea, ca si cum s-ar rasuci acolo.
E ca o sonerie care suna si transmite un sunet in interiorul celulei.
Oameni pentru oameni 