Am vazut de mai mult de 3 ori faimosul documentar ” What the bleep do we Know?” si de fiecare data am inteles mai mult.
In acelasi timp, recunosc ca e destul de dificil de urmarit pentru cineva neobisnuit cu acest gen de informatii, cu termenii stiintifici si expresiile academice care ruleaza, in film, destul de repede.
Pentru ca consider ca acest documentar e extrem de valoros, practic popularizeaza noua stiinta care explica lumea – fizica cuantica – si cred ca e mai accesibil sub forma de script, il voi relua in cateva parti.
Documentarul integral, subtitrat, il poti vedea aici.
Creierul, atunci cand indosariaza gandurile, seamana cu imaginea unui nor de furtuna si sinapsa neuronala e asemenea spatiului dintre nor si pamant, pamantul fiind partea receptiva a sinapsei.
Creierul pare cuprins de o furtuna puternica, atunci cand prezinta un gand coerent.
Nimeni nu a vazut vreodata gandurile.
Ceea ce vad neurofizicienii este o furtuna dezlantuita, in diverse zone ale creierului.
Aceste zone corespund anumitor parti ale corpului si stimulilor la care raspunde fiinta.
E o imagine holografica pentru furie, instinct criminal, ura, compasiune, iubire…
Creierul nu face diferenta intre ceea ce vede in mediul inconjurator si ceea ce-si aminteste, pentru ca in ambele situatii sunt activate aceleasi retele neuronale.
Creierul este alcatuit din celule nervoase foarte mici, numite neuroni.
Acesti neuroni au niste ramificatii subtiri prin intermediul carora se conecteaza la alti neuroni formand, astfel, o retea neuronala.
Fiecare loc de conexiune este integrat intr-un gand sau o amintire.
Creierul alcatuieste concepte prin intermediul legii memoriei asociative.
De exemplu ideile,gandurile si sentimentele sunt toate incorporate in aceasta retea neuronala.
Si toate prezinta o relatie posibila unele cu altele.
Conceptul si sentimentul de iubire, de exemplu, este depozitat in aceasta vasta retea neuronala.
Dar noi construim conceptul de iubire din multe alte idei diverse.
Unii oameni au asociat iubirea cu dezamagirea si atunci cand se gandesc la iubire experimenteaza amintirea durerii, tristete, manie sau chiar furie.
Furia poate fi conectata la sentimentul de durere care poate fi legat de o persoana care e si ea conectata la sentimentul iubirii.
Ne construim modele referitoare la modul in care vedem lumea exterioara.
Si cu cat avem mai multe informatii, cu atat ne rafinam modelul, intr-un fel sau altul.
Si practic ajungem sa ne spunem noua insine o poveste, referitoare la modul in care este lumea exterioara.
Orice informatie pe care o procesam, orice informatie care intra in sistemul nostru din mediul exterior, e intotdeauna colorata de experientele pe care le-am avut si de un raspuns emotional pe care il prezentam ca reactie la acea informatie.
Oameni pentru oameni 